Factor emotionalitulburarile respiratorii
de Razvan Pleteriu

Influenta pe care o au emotiile asupra functiei respirator este bine cunoscutaviata cotidiana. Senzatia brusca de sufocare intalnitastarile anxioase este descrisa de expres de genul: “iti ia suflul” sau “mi-a taiat respiratia”. Oftatul reprezinta o forma comuna de expresie pentru deznadejde. Plansul este un alt fenomen complexcare este implicata faza expiratorie a respiratiei. Iar mai presus de toaterespiratia este o componenta importantaactul vorbirii.

Datorita acestei corelat stranse dintre tensiunile emotionalefunctiile respiratoriieste probabil camajoritatea bolilor ce implica organele aparatului respirator factor psihologicijoace un rol important.

Astmul bronsic

astmcain alte tulburari ale functiilor vegetativeactiunea factorului emotional se bazeaza pe reactiile fiziologicestimul emotionali. Simptomele reprezinta react exageratecroniceanumite emot ; natura exageratacronica a acestora se datoreazaprincipal faptului ca stimulul emotional este de natura inconstientaintrucat elpoate fi acceptat de latura constienta a personalitatii.

O mare varietate de factori emotionali au fost mentionati de diferiti observatori ; printre acestia figureaza aproape orice stimul de natura emotionala a carui actiune este bruscaintensa – excitatie sexualageloziacriza de furie. Viziunea asupra cazurilor de astm asa cum apareacest articol se fundamenteazaprincipal pe studiile facutecadrul Institutului de Psihanaliza din Chicago.aceste stud s-a descoperit ca,spatele acestei varietati derutante de factori emotionalise poate discerne o constelatie psihologica centrala.

acest scurt articol vor fi discutati doar factor psihodinamici fundamentalirelatia loralergia. Factorul psihodinamic central il reprezinta un conflict axat pe o dependenta excesivanerezolvata fata de mama. Ca aparare impotriva acestei fixat infantile se pot dezvolta toate tipurile de trasaturi de personalitate : persoane agresiveambitioaseargumentativetemerare side asemeneatipurile hipersensibile,inclinat estetice. Un astmatici sunt caractere de tip compulsivpe cand alt au mai degraba natura isterica. Ar fi inutildefinim un profil caracteristic bolnavului de astm ;exista un asfel de profil.toate acesteadependenta refulata fata de mama este o trasatura constantajurul careia se pot dezvolta diferite tipuri de aparari caracteriale. Continutul acestei dependente este mai mult o dorinta de a fi protejatde a fi continut psihic de catre mama sau substitutul acesteia. Tot ceea ce riscail separe pe pacient de mama protectoare sau substitutul acesteia estemasuraprecipite o criza de astm.copiievenimentul naster unui frate care amenintacapteze atentia mamei se regasesteo uimitoare frecventadebutul bol astmatice.adultitentatia sexuala sau un iminent mariaj poate constitui un factor precipitant. Pentru tanara fataacceptarea functie biologice a feminitat este punctul de cotituradezvoltarea individualace o separa pe acesta de mama sa. Ea devine astfel concurenta mamei ,loc de a mai fi copil dependent de ea.cazul fiuluicasatoria acestuia devenit adultaduceprim-plan acest conflict dintre atasamentul dependent fata de mamamai matura iubire sexuala pentru logodnicaconflict care adesea marcheaza debutul bol de astm.

Se pare ca orice efort brusc care solicita o functionare autonoma a individului poatereactiveze conflictul adanc inradacinat dintre tendintele catre independentacele spre dependentasa precipite astfel criza de astm.

concordantaaceste concluzii,viata pacientilor astmatici se regaseste ca motiv recurent un istoric de respingere materna. Copilul care inca depinde de ingrijirea materna raspundemod firescrespingerea din partea acesteia prin sentimentul unei insecuritati crescuteprintr-o cramponare mai mare de aceasta.alte cazuri s-a constatat ca mamele copiilor astmatici insistau sa-i faca pe acestia independenti prea de timpuriu. Prin fortarea copilului catre o independenta care este inca inacceptabila pentru acestaele obtin tocmai opusulrezultatul fiind o insecuritate crescuta a copiluluio cramponare dependenta.

Studiile psihanalitice au avansat teoria conform careia criza de astm reprezinta un strigat reprimat dupa mama. Relatia dintre astmplans a fost sustinuta defaptul ca multi dintre pacientiiastm relateazamod spontan despre dificultatea lor de a plange. Mai mults-a observatrepetate randuri cum crizele de astm incetau cand pacientul putea sa-si dea frau liber sentimentelor prin intermediul plansului.

O alta observatie importanta se referaameliorarea imediat ce apareun numar de cazuri dupa ce pacientul a marturisit ceva ce il facease simta vinovatdin cauza caruia asteptafie respins. Confesiunea ducestabilirea unui atasament dependent fata de terapeutatasament ce fusese perturbat de sentimentele de vinovatie ale pacientuluide asteptarile acestuia de a fi respins de catre terapeut. A vorbi (a te confesa) reprezinta o utilizare mai articulata a actului expirator prin care adultul ajungeacelasi rezultat cacel obtinut de copil prin plans. El recapata dragostea unei persoane de care este dependent.

Aceasta reprimare a plansului genereaza dificultati respirator ce pot fi observatesituatia copilului care incearca sa-si controleze nevoia imperioasa de a plange sau care cautadupa o perioada indelungata de esecurisa se opreasca din plans. Dispneeasuieratul caracteristic care apar atunci seamana izbitoro criza de astm.

Identificarea factorilor emotionali care actioneazaastmar trebuine distraga atentia deinfluenta egala ca importanta pe care o au factor alergeni. Aceasta este mult mai clar pusaevidentacrizele astmatice sezoniere care apar simultanpolenulcare pacientul este sensibil.cazurilecare sensibilitatea se manifestaparul de animalevopseafibreetccrizele vor fi adesea produseun surprinzator dramatismmomentulcare pacientul este expusalergenul specific implicat.asfel de cazuridesensibilizarea este adesea benefica.

Problema centralaastm o reprezinta relatia dintre cele doua tipuri de factori etiologicicei emotionalicei alergeni.baza evidentei cliniceexista nici o indoiala ca astmul poate fi precipitat atat de expunereaun alergen specificcatde factor emotionali de natura descrisa anterior. Este cel mai importantretinem ca oricare dintre cei doi factori considerati independenti poate produce un atacdar adesea coexista amb factori.

Doar o combinatie de stimuli emotionalifactori alergici vor produce o criza.majoritatea cazurilor este suficienta inlaturarea unuia sau a ambilor factori determinanti coexistenti fie cel alergenfie cel emotionalpentru a elibera pacientul de crize.

Este posibilca sensibilitateatrauma de separareaceeaalergeniaparamod frecvent impreunaaceeasi persoanaele reprezentand manifestari paralele ale aceluiasi factor constitutional de baza.

Razvan Pleteriu
psiholog

De acelasi autor:

1. Manifestarile depresieicopilarieadolescentaviata adulta
2. Problema depresieiadolescenta
3. Tendinta antisociala - Perspectiva psihanalitica a lui D.W.Winnicott
4. Rezistentapsihoterapie
5. Factor emotionalitulburarile respiratorii
6. Cabinet de psihologiepsihoterapieSibiu - Razvan Pleteriu
7. Cateva motive pentru alegerea profesiei de “Psi”
8. Cum se autoprotejeaza mintea
9. Pacientul imposibil de analizat - portret clinic
10. Tulburarea de hiperactivitatedeficit de atentie (ADHD)
11. Scenar intergenerationalepatologia copilului
12. Efectele divortului asupra copiilor
13. Psihodinamica suicidului
14. Tratamentul pacientului suicidar
15. Exhibitionismulvoierismul
16. Leziuni sufletestisomatice
17. Terapia traumeicopii
18. Efectele razboiului asupra copiilor
19. Lupta pentru puteremanipularea emotionala a copilului
20. Clarificareambivalenta
21. Traume din copilarie
22. Sadismulmasochismul
23. Educatia agresivitat copilului
24. Recomandari pentru parint adoptivi
25. Cum se formeaza relatiile
26. Geneza unei relat de violenta
27. Copilultelevizorul
28. Adictia: o perspectiva psihanalitica
29. Empatieidentificarepsihoterapie